Atelierul online cu tema “Cum începem școala în siguranță?”, organizat de Asociația ROI, cu sprijinul Coaliției pentru Educație, și facilitat de Simona David-Crisbășanu, reprezentant al ambelor organizații, cu ajutorul lui Vasile Brașovanu, a reușit să aducă împreună, în seara de 7 septembrie, reprezentanți ai unor #ȘcoliZburd, școli care transformă educația din România și pe care le puteți găsi pe harta de pe platforma www.scoalazburd.ro. La eveniment, a cărui înregistrare o puteți urmări aici, au participat peste 70 de directori de școli și cadre didactice, de la nivel preșcolar până la cel liceal.

În prima parte a atelierului, invitații au expus felul în care au început deja cursurile la 1 septembrie și cum se pregătesc pentru data de 14 septembrie. Astfel, am aflat despre gândurile directorilor, care se îndreaptă în special către copii și siguranța lor, precum și despre acțiunile pe care aceștia le întreprind, împreună cu echipa administrativă și colectivul didactic, pentru a face posibilă educația în condiții de siguranță în noul context, generat de epidemia de Covid-19.

Atelierul a fost deschis de Fabiola Hosu, membru fondator al Școlii Questfield din București, care este și organizație membră a Federației Coaliția pentru Educație. Printre soluțiile găsite aici pentru începerea noului an școlar în siguranță se regăsesc: folosirea termoscaner-ului, fluidizarea traficului elevilor la intrarea în campus, trasarea de circuite separate pentru venire și plecare, limitarea răspândirii virusului prin confecționarea de dulapuri individuale în clase, unde cei mici își pot depozita permanent rechizitele, pentru a nu fi nevoiți să transporte materiale între școală-casă și invers. În plus, amenajarea zonelor de dezinfectare în incinta fiecărei clase și dotarea acestora cu grup sanitar individual, unde elevii își pot igieniza mâinile fără să interacționeze cu copiii de la celelalte clase, a fost un motiv în plus pentru părinți să fie de acord cu privire la desfășurarea orelor în regim normal, respectând normele de distanțare socială, mai ales că școala beneficiază și de o echipă medicală profesionistă.

În continuare, inspirația pentru găsirea soluțiilor a fost oferită de Daniela Stoicescu, reprezentant al Școlii Aletheea din București, instituție care și-a deschis porțile bucuroasă și pregătită pentru revenirea celor mici, tot de la 1 septembrie. În această școală, primele două saptămâni de activitate vor fi dedicate reconectării și acomodării elevilor și profesorilor cu noile regului. Aici distanțarea se face voit și asumat de cei mici, care s-au arătat foarte responsabili încă de la primii pași făcuți pe traseele din curtea școlii, astfel că nu este nevoie de panouri tip plexiglas, ci doar de măști și un timer bun, căci măștile se schimbă o dată la 4 ore, iar activitățile pot continua și în spațiul exterior natural, împărțit egal pentru fiecare clasă în parte. La revenirea în școală, care se realizează prin 17 intrări, direct în clase, copiii se folosesc de grupurile sanitare din fiecare clasă pentru a-și igieniza, pe rând, mâinile. Ordinea, disciplina și zâmbetele de sub măști se păstrează și în sala de mese, vestiare și laboratoare. De altfel, laboratoarele sunt singurele spații unde există panouri de plexiglas.

Violeta Dascălu, bine cunoscută pentru realizările obținute ca director de-a lungul anilor prin numeroasele proiecte derulate în cadrul Școlii Ferdinand I București, a vorbit despre buna colaborare cu autoritățile locale, care au sprijinit școala în vederea dotării sălilor de clasă cu laptopuri și pentru obținerea de tablete pentru elevi. Acest demers a fost făcut în urma aflării rezultatelor chestionarelor pe care părinții elevilor le-au conceput și le-au completat și care au arătat că jumătate dintre elevi au doar telefoane mobile pentru a participa la cursurile online.

Premisa care a constituit începutul dezvoltării în timpul pandemiei a fost aceea că doar folosindu-se de talentele fiecăruia, profesori, administatori și director, pot oferi elevilor ore cât mai variate, interesante și puțin stresante. Punctul de plecare s-a dovedit a fi bun, întrucat întreg colectivul profesoral s-a mobilizat pentru a învăța să utilizeze platforma de învățare online aleasă de școală (G Suite – Google Classroom), iar facilitatorii procesului au fost chiar profesorii de TIC ai școlii. Alte efecte ale mentalității colective deschise au fost alocarea de fonduri pentru dotarea cu camere web, prin care să poată fi transmise către elevi lecțiile de la școală. Mai mult decât atât, o parte din ore se țin și în aer liber după model de învățare inspirat de la partenerii școlii aflați în Olanda, atât în curtea frumos amenajată, cât și în grădina care respectă principiile permaculturii. Această școală se bucură de sprijinul părinților, care au fost traineri pentru a ajuta la folosirea aplicațiilor la început de pandemie, iar acum se organizează pentru a ajuta la fluidizarea intrării copiilor dimineața la cursuri.

Atelierul a inclus și școli din orașe mai mici, precum și din mediul rural. Marcela Ghiță, director al Școalii Gimnaziale nr. 2 din Boldești-Scăieni, a explicat că aici sunt pregătiți pentru orice scenariu de începere a noului an școlar și a susținut afirmația prin prezentarea măsurilor luate contra răspândirii virusului: formarea axei de sprijin primărie-școală pentru achiziționarea de laptop-uri și tablete, marcarea de trasee pentru circulația elevilor în campus, amenajarea sălilor de clasă conform normelor de distanțare socială, adăugând panouri de plexiglas băncilor individuale. În cazul unui scenariu roșu, așa cum a fost anunțat în data de 7 septembrie, școala este pregătită să ofere elevilor un mod de învățare hibrid, unele clase asistând la cursuri de acasă, iar altele direct din clasă.

O altă școală care s-a pregătit în vederea primirii elevilor este Școala Gimnazială Măgura, condusă de directorul Vasile Dan Popescu, de la care am aflat cum o școală mică, din mediul rural, cu aproximativ 200 de elevi, colaborează eficient, în situații normale, dar și de criză, cu asociația de părinți și cu autoritățile locale. După cum puteți citi aici, această școală oferă copiilor experiența învățării într-un spațiu renovat, viu colorat, inedit, cu table interactive, camere audio-video, suprafețe antibacteriene, centru de digitalizare și informare, chiuvete cu săpun și apă caldă în fiecare clasă, imprimantă performantă conectată la toate laptop-urile din săli și lista poate continua cu amfiteatrul aflat în construcție. Interesul participanților la atelier a fost stârnit în special de jurnalul european de călătorie – o hartă a Europei îmbogățită cu

zeci de steluțe, pentru a marca vizitele elevilor și profesorilor în țările europene, datorită numeroaselor proiecte Erasmus în care a fost implicată această școală.

Soluțiile au continuat să apară și în ultima parte a atelierului, în care Simona Vonica, director la Școala Finlandeză din Sibiu, care are 150 de elevi. Aici, școala a funcționat ca centru de vacanță pentru 4 săptămâni, timp în care s-au desfășurat exerciții de începere a școlii, cu 6-9 elevi în clasă. Cadrele didactice au observat încă de la început cât de mare este puterea de adaptare a celor mici, dublată de marea lor dorință de a reveni pe băncile școlii. Simularea a demonstrat că rezultatele bune nu încetează să apară în asemenea situații dificile, dacă administrația școlii este responsabilă, comunică eficient cu părinții, susține profesorii și alege să beneficieze de sprijinul oferit de tehnologie, toate spre binele elevilor săi.

Printre tehnicile abordate la Sibiu, unele dintre cele mai inovative au fost: confecționarea de măști personalizate (cu logo unic pentru fiecare clasă), lipirea de stickere vesele în sala de mese, astfel încât să se păstreze distanțarea, igienizarea vaselor la temperature înaltă (cu cloramină ca agent cu rol bactericid), montarea de robineți cu senzori în băi, crearea unui spațiu de siguranță pentru elevii care prezintă simpotomele îmbolnăvirii cu Sars-Cov-19 (unde sunt acompaniați de un adult, până la sosirea părinților, care se face în mai puțin de o oră), programarea părinților pe site-ul școlii pentru discuțiie la secretariat și organizarea întâlnirilor online dintre aceștia și învățătoare. Școala a folosit platforma Adservio inclusiv pentru comunicarea regulilor către părinți și copii.

Nu în ultimul rând, Doinița Guțeniuc de la Școala Gimnazială Cilibia din județul Buzău, a prezentat pe scurt faptul că și această școală mică, cu 170 de elevi, dintr-o comunitate dezavantajată din mediul rural, cu populație majoritar de etnie romă, este pregătită să înceapă cursurile în scenariul verde. Spațiul permite multe activități în aer liber și distanțarea elevilor conform normelor, dat fiind și numărul mic de elevi. În plus, în această școală nu va fi organizată secție de votare, așadar amânarea începerii școlii în această localitate nu ar fi justificată.

În final, înainte de sesiunea dedicată întrebărilor și răspunsurilor, soluțiile venite de la școlile primare și gimnaziale au fost completate și cu cele oferite de Varvara Mititean, director al  Liceul Teoretic “Solomon Halita” Sîngeorz-Băi, care a pus accentul pe cuvintele – cheie: implicare, responsabilitate, asumare. Adriana Voicu, director al Liceului Tehnologic “Grigore Moisil” din Buzău, a adus în discuție situația elevilor de aici, unde marea majoritate fac naveta și provin din familii foarte sărace. Aici ar mai fi nevoie de un număr de circa 25 de tablete pentru elevii care nu au nici măcar telefoane.

Marcel Bartic, directorul Little London, a apreciat ca fiind foarte pozitivă abordarea celor prezenți, care au fost orientați către soluții și nu către plângeri. Bartic a subliniat importanța asumării responsabilității deciziilor de către fiecare școală și faptul că va fi necesară aplicarea cu fermitate a normelor sanitare, care nu sunt negociabile.

Mulțumim tuturor invitaților și participanților!

Articol scris de: Alexandra MATEI

Puteți urmări înregistrarea atelierului transmis live pe pagina de Facebook a Asociației ROI aici:

Related Post

Posteaza mesaj

*

*